`Si, il cunosteti pe A.I.?` am inceput eu conversatia pe un ton mai degraba indiferent `Da, il cunosc, il cunosc de la hmm...de la o expozitie de unde am cumparat mai multe tablouri.` mi-a raspuns ea vioaie. Pentru mine raspunsul a fost inedit pentru ca fiind prieten cu A. de atata timp, si cunoscandu-i modul haotic de a consuma ceea ce el numea viata, imi era greu sa cred ca picteaza atat de mult incat sa aiba si o expozitie. `Apropo, am uitat sa-i dau ceva pentru durere` si inmandu-mi prosopul cu care ma curata, a scos dintr-o cutie mica de carton doua pastile pe care i le-a strecurat prietenului meu in gura. `Asaa, te doare rau?` a revenit ea la mine `Nu` am afirmat eu simplu `Ai si vanatai mai vechi.` a observat fata calm `Da...` `Sunteti jucator de carti?` m-a intrebat ea curioasa `Nu...` am inceput eu sa rad `De ce, par?` a continuat eu `Sincer, nu, dar din cate banuiesc eu, bataie ati incasat la un bar din apropiere in care sa joaca carti.` `Asa e, cunoasteti localul?` am intrebat eu interesat `Mda, se poate spune si asa...` a evitat ea raspunsul `Gata, sper sa te simti mai bine.` si lunandu-si `articolele sanitare` a disparut din nou in baie. Eu m-am asezat mai comod si am aruncat ochii in jur, servindu-ma de lumina lampii care ramasese langa mine. Camera era destul de mare, inalta, cu doua ferestre mari cu vedere in strada. In afara de fotoliul pe care stateam eu si de canapeaua pe care se odihnea A., se mai aflau in camera o masa si un scaun, o soba de teracota maro langa care se afla un cos cu leme de fag. O usa despartea aceasta camera de un dormitor, probabil. Mobila parea de buna calitate, tapiseria curata, mocheta moale. Gazda noastra a reaparut in camera cu manecile puloverului rasfrante in sus `Nu dormi?` m-a chestionat ea `Nu pot, si apoi...` `Ce este, te doare ceva sau...?` s-a apropiat ea din nou `Nu, nu, dar stiti eu as vrea sa va multummesc...` am inceput eu sincer si incurcat ` ...nici nu stiu cum va numiti si dati-mi voie sa va spun ca sunteti foarte curajoasa...` `Dumneata fumezi?` m-a intrebat zambind distrata `Da.` Vino atunci la bucatarie, nu fumez in camera`. Eu m-am ridicat fara sa mai simt nici o durere si am urmat-o in bucatarie, o camera cam de marimea holisorului, simpul mobilata `Ceai sau cafea?` a intrebat ea `Nu va deranjati...` `Ei haide acum, spune.` `Cafea.` am raspuns eu rusinat pentru ca tanjeam dupa o ceasca de cafea buna, care sa ma revigoreze; a asezat un ibric cu apa pe aragaz si si-a aprins o tigara dintr-un pachet cu aspect si nume dubios si care mirosea rau, acelasi miros din holul de la intrare `Ia o tigara` m-a indemnat ea `Am si eu...` si am scos pachetul din buzunarul panalonilor pe care la lumina unui bec adevarat ii vedeam murdari, sifonati si rupti `Hmm...` a clatinat ea din cap `Fumezi tigari bune...` `Da...va rog...` am indemnat-o eu deschizand pachetul `Mersi, nu...` mi-a raspuns ea si deschizand usa unui dulapior suspendat a luat un pachet de cafea, o lingura dintr-un sertar si a preparat cafeaua tinand tigara in coltul gurii si clipind des din cauza fumului . `Cu zahar?` m-a chestionat in timp ce aseza doua cescute pe masa mica `Nu` `Deci, dumneata esti prieten cu A.I.` `Da, de mai mult timp...` `Si ati venit la bar sa...` continua gazda sa ma indemne sa povestesc. Eu am sorbit o gura de cafea si am inceput `De fapt nu astazi am venit prima data, am mai fost si in seara precedenta..` `Asaaa, ei...` `Am fost in seara precedenta lasandu-ma convins de A. ca trebuie sa vin, sa imi arate el ce este viata asa ca am venit am intrat in cladirea aceea dubioasa, am baut o sticla de absint si am fost agresati de un tip gras si barbos pentru ca ne uitam cum ia bataie altcineva...` am explicat eu fumandu-mi linistit tigara. Ea radea vesela sorbind cafeaua si clatinand din cap `Si azi?` a continuat ea interogatoriul `Si azi...azi am venit din nou si am fost obligat sa joc poker...` `Deci joci carti?` `Nu, nu joc, n-am jucat niciodata, nu stiu regulile, si din cauza prietenului meu am cam invatat si chiar am castigat...` am povestit eu inciudat realizand ca eu castigaseam ultima mana si in loc de bani am primit multa...bataie. `Cu cine ai jucat?` a intrebat fara sa-si poata stapani zambetul `Cu un anume N., un...proxenet si cu diversi...` am raspuns eu dezgustat `Si cu bataia...` `Cu bataia, am intrat intr-un nou conflict cu `prietenul nostru ` si A., dupa cum se vede a iesit cam sifonat asa ca eu l-am carat in spate pana in curtea dumneavoastra si de aici....` `Am inteles` a afirmat ea `Dumneata cu ce te ocupi?` intrebat ea transland discutia intr-un plan mai personal `Sunt asistent, la Universitate, la Filosofie...` `Imhmm` a inganat ea surprinsa `Si ce predai?` Estetica si...` `Esti filosof...` m-a intrerupt ea serioasa `Nu.` am rapuns eu `Trebuie operata o distinctie intre filosof si profesorul de filosofie `Da, da, e...am inteles` mi-a demonstrat ea ca o plictiseam...

...Si grabita a sumls de pe peretele din hol un tablou micut, foarte bine lucrat si i l-a aratat `Vezi, am tablout tau, l-am cumparat anul trecut. Nu-ti amintesti de mine?` A. insa nu deschisese ochii, gemea incet doar `Ce zapacita sunt, tu esti ranit si eu....Ma rog, vom avea timp, am sa caut ceva sa-ti mai treaca durerea.` Si intorcandu-se catre mine `Nu vrei dumneata sa-l asezi la loc?` mi-a inmanat ea pictura. Eu ma simteam ciudat si contrarierat de faptul ca pe A.I. il tutuia prieteneste in timp ce mie imi spunea un `dumneata` strain si ironic. Ajuns in holul luminat de aceeasi lampa zgarcita am descoperit ca punctul de sprijin al tabloului ( care infatisa un chipes nobil), un cui probabil, disparuse lasand in urma o gaura mica in perete. In compania nobilului mai erau si alte tablouri, toate bine lucrate si expresive, unele semnate cu A.I. tremurat in coltul din dreapta jos altele anonime. Aplecandu-ma sa caut cuiul am simtit durerea in spate si involuntar am scos un `aah` ceea ce a atras atentia gazdei `Ce faci in genunchi?` m-a intrebat stand in tocul usii `Caut cuiul...` `Lasa-l...am uitat ca si dumneata esti lovit...ridica-te` si s-a aplecat sa ma ajute si incet m-a asezat si pe mine pe un fotoliu tare `Ma duc sa aduc apa calda, sa te curati si dumneata, pana atunci...dezbraca-te` mi-a vorbit ea foarte serios. Eu nu indrazneam sa ma dezbrac si nici nu era nevoie, aveam probail o vanataie generoasa pe spate si vreo cateva pe abdomen si atat. A revenit ca aceeasi oala si cu prosoape pe care le-a asezat jos . A scos din priza lampa de la capul lui A. si a reconectat-o langa mine `Asa, acum sa vedem cu ce avem de a face...` si udand prosopul mi-a tamponat usor fruntea.
Lumina lampii, desi slaba, mi-a dezvaluit pentru prima data fata ei, o fata atat de cunoscuta si draga si ochii in care vedeam si atunci miezul pamantului si copilaria soarelui. Ea nu m-a recunoscut iar eu nu stiam daca are rost sa-i reamnitesc sau nu. Vedeam atunci si partea buna a batailor si a barului, faptul de a o fi reintalnit, chiar daca in mod straniu nu aveam nici un sentiment. Ma gandeam la atatea intrebari atunci: care este numele ei? cati ani are? e casa ei? cu cine mai locuieste? Ratiunea mea a triumfat insa, nu era cazul sa ma entuziasmez in van, aveam sa le aflu pe toate si apoi nu aveam saisprezece ani incat sa topai de bucurie...

Am ocolit cladirea si am asteptat cuminti pana ce femeia a scotocit dibace prin geanta si a gasit o cheie cu care , in ciuda intunericului a descuiat o usa mare care scartaia macabru. Eu eram obosit si infrigurat iar A. nici macar nu mai gemea, respira greu si antarna inert de umarul meu. Am intrat primii desi eu insitasem ca gazda noastra sa fie cea care ne deschide drumul, din politete si din neincredere. Experientele din ultimele doua zile imi sugerau ca trebuie sa ma arat precaut in fata oricarei usi care se deschide. Se pare insa ca din colo de usa pe care curajoasa doamna ne-o deschisese, nu se afla decat un intuneric gros si primitor. Ne aflam in ceea ce ghiceam ca e un hol in care mirosea a tutun prost si a parfum de femeie. Femeia a inchis usa in urma noastra si a incuiat-o cu grija, asezand cheile pe o masuta sau cuier.`Ce intuneric e!` a soptit ea cu glas scazut ca si cum s-ar fi temut sa nu trezeasca pe cineva `Ai o bricheta! Eu nu stiu unde am lasat-o pe a mea ` mi s-a adresat ea pe acelasi ton `Ba da, am raspuns eu` si incercand sa o scot din buzunarul paltonului l-am lipit pe A. de perete, si tipatul lui de durere mi-a rasunat in ureche `Ce faci?` m-a apostrofat ea intrigata `Nu pot sa scot bricheta.` i-am raspuns eu enervat `In ce buzunar o tii?` m-a chestionat ea plictisita `In stanga, la palton.` am raspuns eu mirat de indrazneala ei. Femeia insa nu a mai asteptat mult si a inceput sa ma pipaie in cautarea brichetei si trebuie sa recunosc faptul ca a gasit-o repede si aprinzand-o a facut sa apara in fata noastra o scara lata cu balustrade sculptate, pe care a urcat-o voiniceste. `Haide.` m-a indemnat ea si stingand bricheta a inceput iar sa caute ceva in geanta. Eu am ramas insa la usa pentru ca ochii sa mi se poata obisnui din nou cu intunericul si sa urc scara. Scarile erau in mod clar o constanata a existentei mele din ultima perioada. `Vii?` a intrebat ea nerabdatoare. Eu, cu un ultim efort am inceput sa merg incet si m-am impiedicat de prima treapta, fapt ce a atras din partea prietenului meu un `Aaa` slab si din partea gazdei un `Ce faci?` Moment in care am intrebat-o tare si cu glasul gatuit de nervi `Eu, urc pe intuneric o scara cu un om ranit in spate, in timp ce dumneata tii in mana o bricheta, si nu stiu din ce motiv, nu vrei sa imi luminezi si mie drumul.` Reactia s-a concretizat in flacara modesta a brichetei mele urmata de un `Poftim` resemnat care mi-a dat un sentiment de regret legat de modul in care ma adresasem unei persoane care, fara sa ne cunoasca ne primise in casa aceea, a ei sau a altcuiva, si incerca sa ne ajute.
Transpirant si obosit am ajuns in capatul scarilor, timp in care gazada noastra descuiase o alta usa si aprinsese o lampa de perete destul de slaba. Am intrat intr-un nou holisor cochet in care persista mirosul de parfum. `Adu-l aici ` mi-a indicat ea o canapea dintr-o alta camera, mai mare. Eu l-am asezat pe A. acolo si am respirat usurat. Femeia a aprins o noua lampa de pe o noptiera aflata la marginea canapelei si a inceput sa se dezbrace de paltonul ei aruncandu-l jos si aplecandu-se spre A.I., punandu-i mana pe frunte si clatinand ingrijorata din cap. In vremea asta eu, curios, urmaream sa-i vad fata generoase-i doamne. Stand acolo in genunchi se parea ca nu e atat de micuta dupa cum estimasem eu la poarta, era chiar un corp atletic desi nu foarte inalt, parul suparat ii acoperea umerii iar mana fina se caznea sa il dezbrace pe A. `E plin de sange, uita-te la fata lui...` vorbea ea contrariata fara sa se intoarca spre mine. Pierzandu-si rabdarea s-a ridicat si a fugit intr-o alta incapere, care dupa sunetul unor oale si al robinetului parea sa fie bucataria `Dezbarca-l dumneata` a strigat ea ca sa se asigure ca va fi auzita. Eu ma incalzisem asa ca mi-am dat jos paltonul si ridicandu-l pe prietenul meu i-am scos si lui sacoul meu si soptindu-i incet un `O secunda...` l-am asezat inapoi. Peste cateva secunde femeia a aparut cu o oala cu apa si o vraf de prosoape albe `Si camasa.` mi-a ordonat ea inclinand capul spre ranitul nostru. Eu am executat si l-am chinuit din nou pe A. care rezista inclestand dintii. Situatia se arata grava si dureroasa, pe abdomenul lui se aflau o serie de vanatai de diferite dimensiuni `Hmmm` a spus ea ingrijorata `Cine a facut asa ceva?` a intrebat ea ` Pai, niste vagabonzi la un bar din apropiere.` am raportat eu cuminte. bucuros de faptul ca am ocazia sa-i vorbesc din nou `Care bar?` a continuat interogatoriul `Nu...nu stiu.` am raspuns eu stingher `Cum nu stii, frecventezi baruri fara sa stii cum se numesc macar?` a continuat ea preocupata sa tamponeze cu un prososp muiat in apa fata tumefiata a lui A. si sa sufle usor de cate ori el facea cate o grimasa. `Nu stiu, prietenul meu m-a adus aici, nu am mai fost niciodata in zona asta a orasului...` m-am scuzat eu incet `Dar dumneata unde locuiesti ?` m-a chestionat ironic `In P.V..` a raspuns eu prudent `Aaaa, in cartier de oamnei mari` a continut ea `acolo cu spuma...` Intre timp curatase relativ fata amicului meu si prividu-l atent a exclamat `Ia stai! Eu te cunosc,da te cunosc.` si luand lampa in mana i-a luminat si mai tare fata lui A.I. `Da, da, ` a continuat ea `tu esti...imi scapa...numele` `A.I. ` am ajutat-o eu surprins `Asa! Esti pictorul...`

Meditatia asupra unui raspuns mi-a fost intrerupta de balbaiala lui A. care se plangea din cauza durerii`Astia mi-au rupt o coasta...cred, sau un plaman cine...a...dracului` `Cu siguranta` i-am raspuns eu inciudat ` si bine ti-au facut. ` `Mi-e frig`a spus el incercand sa se ridice. Si mie imi era frig si vazandu-l pe A. in situatia in care era am stiut ca nu existau sanse sa plecam de aici, eu nu stiam drumul si el nu era capabil sa mi-l arate. `Ce facem acum?` am intrebat eu preocupat cu formarea unui bulgare din zapada fainoasa `Spune`, am ridicat eu tonul,`tu m-ai adus sa vad viata, am vazut-o, am simtit-o si da-mi voie sa-ti marturisesc ca e dureroasa.` am concluzionat eu pipaindu-mi spatele pe care imi imaginam urmele scaunului. `Aici traiesti tu, A.,` l-am compatimit eu prieteneste `viata e un dar si tu l-ai pus in cloaca asta de prostituate si vagabonzi, tu l-ai amestecat cu violenta si cu jocurile de noroc...` `Cel putin eu nu l-am asezat in biblioteca sa se prafuiasca.`mi-a replicat el enervat si strangand din dinti si-a sprijinit spatele de gard. `Cine e fata de care ti-am povestit?` am intrebat eu mestecand zapada care, sub impulsul caldurii din gura mea, se transforma instantaneu in apa cu un gust ciudat. `Aia care era cu N.?` a intrebat el cu gandul in alta parte `Nu, cea despre care ti-am povestit, de la galerie cand...` incercarea de a-i aminti despre ea a incetat cand poarta de care eram adapostiti s-a deschis si o silueta micuta, ca de copil, a patruns in curte. Eu mi-am oprit respiratia si asteptam o reactie, care nu a intarziat sa apara `Auuuu` a tanguit vocea prietenului meu si `Aaaaa` a tipat speriata o voce de femeie. `Cine e aici?` a intrebat femeia ingrozita `am bani, ia-i, si genta ia-o .` si a aruncat o gentuta in zapada `Linistiti-va ` am inceput eu rusinat de posibila noastra asemanare cu hotii `nu vrem sa va furam nimic` `Aaa, sunteti mai multi` a strigat ea `Nu, nu, va rog...`am prins-o eu de mana fiind sigur ca un nou tipat ar trezi tot cartierul .`Suntem numai doi, nu suntem hoti, ne-am ratacit doar si avem o problema, si ne-am ascuns aici si...nu va speriati` i-am explicat eu disperat. `Am inteles.` a raspuns ea linistit si ghiceam ca prin intuneric zambeste din cauza debitului meu verbal. `Ai vrea sa-mi dai drumul?` m-a chestionat necunoscuta incet `Da desigur, va rog sa ma iertati.` am raspuns eu si mi-am simtit obrajii inundati de sange.
`Deci` a inceput ea metodic `sunteti doi...doi ma rog, si v-ati ascuns in curtea mea.Dumneata de ce stai pe jos?` s-a adresat ea lui A. `El e cam...lovit si nu se poate ridica.` am explicat eu cuprins de o dorinta nebuna de a vorbi cu ea. `Lovit?` s-a aplecat si a piapit fata umflata a lui A. `Putin?` m-a intrebat ea ingrozita, stergandu-si sangele de pe mana de zapada curata. `Si dumneata?` s-a apropiat si usor si-a purtat mana fina pipaindu-mi fruntea, ochii, nasul, buzele gest care a trezit in mine nevoia, absurda de a o saruta. `Amandoi sunteti `putin` loviti .` a concluzionat ea tulburata. `E foarte frig afara, e imposibil sa ramaneti aici.` `Poate daca mi-ati arata drumul spre strada eu...` am inceput eu nesigur `Ai idee cat e ceasul? Nu mai circula tramvaiele de mult, si cu el ce faci?` m-a intrebat ea contrariata `Il iau in spate.` am raspuns eu convins ca voi rezista` Si cat il poti cara? Pana cadeti amandoi in zapada si inghetati?` a intrebat ea dispretuitoare `Nu, intrati in casa si asteptati dimineata. ` `Nu, stiti eu nu as vrea sa va deranjam, amicul meu e bine si...` am incercat eu sa refuz politicos `Dumneata pleaca daca vrei, el ramane` a replicat ea furioasa, si-a luat geanta si l-am indemnat pe A. `Ridica-te, te ajut eu. ` A. insa nu reusea, cu tot ajutorul pe care trupul acela putea sa i-l ofere `Ajuta-ma! Ce Dumnezeu.` a strigat la mine poruncitor. Eu rusinat, l-am ridicat pe A. care gemea si am urmat-o prin zapada spre o cladire.

Intr-adevar, cand toti jucatorii au lasat cartile pe masa eu avem cea mai proasta mana. N. castigase cu o chinta royala, iar restul il secondau. Toata lumea se uita la mine, pentru ca se asteptau ca eu sa castig. A.I. zambea fals si ingrijorat, eu mi-am mai turnat inca un pahar si l-am baut insetat. `V-a parasit norocul sau profesionalismul?` m-a intrebat N. aprinzandu-si o tigara `Eu...`am inceput eu hotarat ca de aceasta data sa ii spun ca nu stiu sa joc `El are obiceiul ca la primul joc sa ofere altcuiva ocazia de a castiga. Chestie de profesionisti...`m-a intrerupt prietenul meu mintind cu nerusinare si calcandu-ma pe picior.`Chestie de profesionisti, ai auzit?` o intreba N. pe fata care incuviinta cuminte din cap, desi privirea ei exprima contrariul. `Sa mai jucam o mana.` propuse tipul cu inele pe degete.Dealerul a impartit din nou carti si norocul rezervase pentru mine un full (dupa cum aveam sa aflu mai tarziu ca se numeste combinatia formata din trei carti de un fel si doua de alt fel ).Intuitia imi spunea sa refuz sa schimb carti asa ca mi-am relaxat muschii fetei,si am inceput sa-mi observ adversarii. N., injura printre dinti, barbatul cu inele rupsese tigara intre dinti si tutunul i se imprastiase pe haine, ceilati doi isi aratau unul altuia cartile. `Sa pariem!` striga N. incercand sa-si ascunda ingrijorarea cu un zambet stirb `Eu ma retrag.` zise sec omul cu tigara, scuturandu-si nervos jacheta. `Pariaza mult!` mi-a soptit A. la ureche `Cinci sute de mii!` am propus eu calm `Am spus mult!` mormai A. `Intreci masura.` i-am raspuns eu enervat de tupeul lui.`Cinci sute de mii...pe ce?` intreba N. surprins `Pe cartile din mana mea.` am raspuns eu calm, fara a sezisa ca era ridicol ceea ce spusesem. Inainte de orice reactie o voce dureros de cunoscuta s-a auzit in spatele nostru `Ati indraznit sa mai veniti?` era batausul din seara precedenta. Privirea mea incarcata de ciuda si nervi a intalnit privirea resemnata a lui A. `Imbraca-te!` mi-a spus el tare si s-a ridicat de pe scaun. Eu mi-am imbracat repede paltonul si m-am ridicat la randul meu `Va place bataia.` a concluzionat grasul si i-a aplicat o palma lui A.I., care a ripostat aplicandu-i o lovitura cu piciorul intr-o zona mai sensiblia. Grasul a cazut in genunchi injurandu-ne de mama gatuit. Eu analizam posibilitatile de a ajunge la usa cand, am fost lovit cu un scaun in spate si am cazut gemand. Fara indoiala,situatia era mult mai grava decat credeam eu, batausul venise si cu ajutoare.In clipa urmatoare prietenul meu a cazut langa mine sub loviturile generos oferite de grasul violent.
Spatele ma durea si m-a cuprins o furie ciudata care m-a facut sa ma ridic rapid si cu o mana sa-l ridic si pe A.I., ametit si plin de sange. `Incearca sa ajungi la usa` i-am spus eu si luand la randul meu un scaun am inceput sa-i lovesc pe cei din jur pana cand, piesa de mobilier, greu incercata si de alte astfel de intalniri `prietenoase` , s-a sfaramat de spatele masiv al grasului. Aproape taraindu-se ajunsese la usa si ma privea disperat stergandu-si siroaiele de sange. Profitand de bataia generala starnita am alergat la usa, l-am impins pe A. pe scari, am coborat si eu repede ignorand protestele lui si lunadu-l in spinare am iesit din curtea acelei minunate locatii. Afara era ger iar zapada de pe trotuarul necuratat imi ingreuna mersul . Nu sunt o persoana violenta si mereu mi s-a parut bataia o pornire animalica, jignitoare pentru noi oamenii si in momentele acelea o blestemam mai mult decat oricand. Strada era evident neluminata si multumeam in gand lunii care imi lumina relativ drumul; A.I. era destul de greu pentru o persoana de talia lui, eu respiram aerul rece care imi usca pieptul, ma durea spatele si nasul, simturile mele erau in alerta si incercam sa depuistez eventualii pasi din urma mea. Nu mai puteam continua, eram obosit, infuriat, ingrijorat asa ca am deschis o poarta cu piciorul, i-am dat drumul lui A., care a cazut cu zgomot pe zapada si m-am asezat si eu langa gard intrebandu-ma tare ` De ce dracu am mai venit eu aici?`.

Am incheiat nasturii paltonului incet, mi-am strans tigarile de pe masa, am dat perdeua la o parte, am privit calm sala ticsita de oameni si am plecat spre usa injurandu-ma in gand pentru ca acceptasem invitatia lui A.I.Pasii mei hotarati s-au oprit inaintea unui personaj inalt, masiv, imbracat fistichiu, mirosind puternic a alcool `Acum se tremina partida si intrati.` m-a anuntat el si mi-a facut semn sa ma asez pe un scaun la o masa mai mare in jurul careia stateau: fata care ne invitase, langa un tip mic, slab si urat care fuma tigari proaste si ranjea uitandu-se la cartile din mana, dezvaluind o dantura dezastruoasa. El juca poker cu inca patru indivizi cu fete neprietenoase si care nu schitau nici un gest. Barbatul care ma oprise juca rolul de dealer si se uita, nepoliticos si neprofesionist, la cartile tuturor. In cateva minute jocul s-a terminat si omul micut a castigat. Eu stateam pe scaun, fara ca nimeni sa ma fi luat in seama si analizam posibilitatile de a pleca de acolo inainte de a ma implica intr-un joc ale carui reguli nu le cunosteam.
`Mai adu, bai, o sticla si un pahar` a strigat `dealerul` cu un puternic accent rusesc`Tu, S., iesi afara, sa intre prietenul nostru de acolo` s-a adresat tot el unui jucator, care s-a ridicat incet, nu fara a-mi arunca o privire incarcata de dispret. `Stati aici!` mi-a ordonat mie nerbadator,eu, cuprins de o caldura neobisnuita, mi-am descheiat paltonul si m-am asezat pe alt scaun, intre fata despuiata si un barbat cu inele pe degete. Situatia devenea incomoda pentru mine, mai ales din cauza tacerii si am decis sa le spun ca eu nu stiu sa joc poker, nu am jucat, nu imi doresc sa invat, si ca o problema urgenta ma solicita in alta parte. `Stiti` am inceput eu adresandu-ma mai degraba fetei `eu...` `Dumnealui e jucator profesionist de poker` m-a completat din spate vocea lui A.I.Aceasta afirmatie a atras asupra mea priviri mirate si in mine o indignare fara margini `Sa traiesti A.` l-a salutat omul micut intinzandu-i mana `Sa traiti nea` N.` i-a raspuns el si s-a asezat neinvitat langa mine `Merg afacerile?` a intrebat prietenul meu `Eeei, vezi si tu ca nu prea merg, am niste fete , o mandrete de fete, la strada si mai joc si poker pe aici.` a raspuns N. aprinzandu-si o tigara si sorbind un pahar de absint `Am fete noi` a completat el si i-a facut cu ochiul lui A. `uite numai din astea, proaspete si harnice` si a batut usor cu palma pe obraz fata de langa el, moment in care ea i-a sarutat fugitiv mana. A., a zambit fortat si a baut paharul destinat mie. `Si domnul?` a intrebat N. ridicand ochii spre mine `E prieten cu mine, e in trecere prin oras si am iesit sa ne relaxam putin.` `Imhmmm...daca vreti sa...` si s-a uitat din nou la fata `spuneti, sa nu va jenati.` `Nu, multumim nea`N, mai tarziu`. Eram atat de uimit si atatea intrebari se formau in mintea mea incat nu indrazneam nici sa fumez. Cautam in memorie toate informatiile pe care pe aveam despre poker, nu jucasem niciodata dar stiam orientativ regulile. Am hotarat sa-mi pastrez calmul, si m-am dezbracat, mi-am atarnat paltonul pe spatarul scaunului, am aprins o tigara, mi-am turnat linistit un pahar de absint pe care l-am baut fara sa-i simt gustul. `Imparte ba, cartile alea` a comandat N.Imitatia jalnica de dealer ne-a impartit, cu o dexteritate incredibila, cate cinci carti. Am asteptat ca ceilalti sa le ia de pe masa, dupa care le-am ridicat si eu, aveam doar o pereche de valeti, asa ca ma asezat cartile pe masa si m-am lasat pe spate. A.I. nu juca dar imi urmarise miscarile si ma incuraja din ochi. Ceilalti jucatori se agitau, zambeau se inghionteau, de unde deduceam ca aveau carti bune si ca probabil vor castiga. Dupa ce toata lumea a pus deoparte cartile de care nu avea nevoie, am facut si eu la fel. Mi-a mai ajuns in mana o pereche, cu doua perechi, chiar si un incepator ca mine stia ca nu are sanse...

In mod cert am ajuns din nou in barul acela misterios, fara ca eu sa-mi dau seama pe care din strazile intortocheate si intunecoase ne aflam. Din momentul in care s-a deschis usa m-am asteptat sa fim aruncati afara de uriasul din seara precedenta, dar spre surprinderea mea nimeni nu ne-a luat in seama. La mese, aproape aceeasi oameni, jucand carti, fumand si consumand lichid verzui, asa incat A.I. i-a soptit barmanului cateva cuvinte ``magice``, i-a indicat o sticla de pe raft si ne-am indreptat spre separeu. Locul era curat si nu se mai vedeau semnele luptei. Ne-am asezat pe canapeaua incomoda, am aprins cate o tigara, din pachetul meu evident pentru ca prietenul meu nu avea niciodata. A turnat in doua pahare vodka, am ciocnit si am baut. Lichidul tare imi ardea gura si gatul intr-un mod placut. Simturile mele in schimb erau in alerta si din timp in timp aruncam o privire prin perdeaua care ne servea drept usa.`Pe cine cautai la galerii?` m-a intrebat A. ca si cand ar fi continuat o discutie. `Pe cine?` am raspuns eu surprins `Da, pe cine cautai?` `Pe nimeni...ma plimbam...` `Uite ce e, te cunosc, firea ta de intelectual nu te-ar lasa sa pierzi timpul cu plimbari de la un capat la celalat al orasului. Prin urmare...` mi-a explicat e simplu si s-a asezat mai bine pentru a ma asculta. Eu mi-am mai turnat un pahar de vodka si l-am baut inchizand ochii si gandindu-ma cat de disperat am alergat eu dupa...nimic, si cat de usor m-am lasat prada imaginatiei mele. `Haide pui de Socrate,spune-mi ce ti se intampla.` m-a indemnat el nerabdator. Mi-am aprins o tigara si am tras din ea pana ce gura mi s-a umplut de fum aromat, pe care l-am suflat incet ca si cum m-as fi temut sa nu tulbur un duh. `Iti amintesti`am inceput eu zambind `de expozitia de fotografie la care m-ai invitat odata?` A.I. era surprins, nu-si amintea evident, nu-si amintise nici atunci de vreme ce nu venise `Ddaa..` mi-a raspuns el desi nu stia despre ce vorbeam `Tu nu ai venit dar eu am intrat si am vizitat galeria.Era multa lume, si mi-a atras atentia o fotografie a unui batran care fuma o pipa, si in timp ce o analizam s-a apropiat de mine o...fata` mi-am dat seama atunci ca rostisem cuvantul fata cu o nostalgie adolescentina `Si am conversat putin` am scurtat eu povestea tusind pentru a-mi drege vocea `Ei si?` ma incuraja prietenul meu vizibil dezmagit fiindca se astepta probabil la o poveste tumultuoasa, eventual presarata cu zmei si printese. `Si atat!` am incheiat eu enervat, nu stiu din ce motiv.`Cine era fata?` a continuat A. interogatoriul `Hmm...autoarea fotografiilor.` `Nume?``Pai..nu stiu...` am declarat eu si am inceput sa rad rememorand discutia mea cu ea `Adica ai vorbit cu ea si nu te-ai prezentat?` m-a apostrofat el cu o falsa ingrijorare `Cum arata?` `Era...frumoasa` am spus eu stins pentru ca o aveam parca in fata ochilor si nu o puteam descrie. Ma simteam ca atunci cand vrei sa vorbesti despre o culoare,o vezi,o analizezi, simti ca iti transmite ceva, dar nu poti spune decat `rosu` `negru` `alb` pentru ca ea vorbeste de la sine si nu are nevoie de purtatori de cuvant.`Frumoasa...da` si si-a mai turnat un pahar pe care nu l-a baut ci l-a asezat pe masa, asteptand parca sa se intample ceva cu el. `Era inalta?` `Nu prea` `Avea parul lung?` `Mda, sa zicem` `Culoare?` `Saten inchi` `Ochi?` `Doi` am raspuns eu amuzat de stilul oficial in care incerca A.I. sa ma faca sa imi amintesc `Culoare?` a continuat el fara sa acorde atentie rasului meu `O culoare care iti umple sufletul, o culoare in care poti vedea miezul pamantului si copilaria soarelui...``Hei, hei`m-a intrerupt el ` la subiect,culoare?``Cel mai clar negru pe care l-am vazut` `Ocupatie...adica da, e...artista, daca...sigur.` Am continuat sa-mi fumez tigara, in mod straniu fara sa ma gandesc la ea `Avea o voce placuta?` `Hm...da, o voce de copil maturizat prea repede`` Vorbea corect?` `Evident.` `A plecat fara sa te mai asculte?` `Da, de unde stii?` am intrebat eu inecandu-ma cu fumul pe care uitasem sa-l mai suflu `Ea e!` a zambit prietenul meu si a baut paharul cu satisfactia unui om care a descoperit un nou continent. `Care ea?` am inceput eu calm.In momentul in care trebuia sa primesc o explicatie, o mana de femeie a dat perdeua la o parte si in spatiul nostru a patruns o fetiscana draguta,cu parul neingrijit, imbracata sumar, pe fata careia machiajul strident avea deja cateva zile si care ne-a salutat cu un `...Na seara`. Eu ma-m ridicat in picioare si am salutat-o la randul meu sub privirile ironice ale lui A., care dupa o scurta analiza si cu un dezgust fin intiparit pe chip a intrebat-o `Ce vrei?` `A intrebat daca nu jucati carti?` a spus fata indrazneata `Cine a intrebat?` a continuat prietenul meu accentuand pe `cine`. `Baietii.` a raspuns ea simplu, fara sa relizeze exprimarea gresita `Mai ales de matale a intrebat.` a completat ea privindu-ma cu niste ochi obositi dar care in alte circumstante ar fi fost chiar frumosi. `Si cine sunt baietii astia ai dumitale?` am intrebat-o eu impulsionat de spiritul meu didactic `Baietii de la masa...` mi-a raspuns ca si cum era evident cine erau `Atunci spune-le baietilor de la masa, ca le multumesc pentru invitatie,dar nu stiu sa joc carti si ca..` `Tu esti cu N. sau cu care esti?` m-a intrerupt A. adresandui-se fetei `Cu N.,da``In cazul asta cred ca ar fi bine sa jucam`mi-a soptit el entuziast `spune-i ca la urmatorul joc venim, sa ne anunti` i-a spus fetei `Hai apas-o!` a indemnat-o el brutal `Ce maniere, ce limbaj...` am remarcat eu surprins `O carpa.` m-a lamurit el `Cine e N.? De ce trebuie sa jucam carti cu el? Eu nu stiu sa joc si nu vreau sa mai am parte de alte probleme.``Vei afla.` `Nu. Eu plec` si grozav de indignat am inceput sa ma imbrac decis ca nu voi mai experimenta alta bataie `Incearca numai` mi-a spus A. `nu vei iesi de aici, cel putin nu viu, drumul pana la usa trece pe langa masa lor si nu iti doresti ca N. sa creada ca nu vrei sa joci cu el.`