luni, 7 februarie 2011

`Si, il cunosteti pe A.I.?` am inceput eu conversatia pe un ton mai degraba indiferent `Da, il cunosc, il cunosc de la hmm...de la o expozitie de unde am cumparat mai multe tablouri.` mi-a raspuns ea vioaie. Pentru mine raspunsul a fost inedit pentru ca fiind prieten cu A. de atata timp, si cunoscandu-i modul haotic de a consuma ceea ce el numea viata, imi era greu sa cred ca picteaza atat de mult incat sa aiba si o expozitie. `Apropo, am uitat sa-i dau ceva pentru durere` si inmandu-mi prosopul cu care ma curata, a scos dintr-o cutie mica de carton doua pastile pe care i le-a strecurat prietenului meu in gura. `Asaa, te doare rau?` a revenit ea la mine `Nu` am afirmat eu simplu `Ai si vanatai mai vechi.` a observat fata calm `Da...` `Sunteti jucator de carti?` m-a intrebat ea curioasa `Nu...` am inceput eu sa rad `De ce, par?` a continuat eu `Sincer, nu, dar din cate banuiesc eu, bataie ati incasat la un bar din apropiere in care sa joaca carti.` `Asa e, cunoasteti localul?` am intrebat eu interesat `Mda, se poate spune si asa...` a evitat ea raspunsul `Gata, sper sa te simti mai bine.` si lunandu-si `articolele sanitare` a disparut din nou in baie. Eu m-am asezat mai comod si am aruncat ochii in jur, servindu-ma de lumina lampii care ramasese langa mine. Camera era destul de mare, inalta, cu doua ferestre mari cu vedere in strada. In afara de fotoliul pe care stateam eu si de canapeaua pe care se odihnea A., se mai aflau in camera o masa si un scaun, o soba de teracota maro langa care se afla un cos cu leme de fag. O usa despartea aceasta camera de un dormitor, probabil. Mobila parea de buna calitate, tapiseria curata, mocheta moale. Gazda noastra a reaparut in camera cu manecile puloverului rasfrante in sus `Nu dormi?` m-a chestionat ea `Nu pot, si apoi...` `Ce este, te doare ceva sau...?` s-a apropiat ea din nou `Nu, nu, dar stiti eu as vrea sa va multummesc...` am inceput eu sincer si incurcat ` ...nici nu stiu cum va numiti si dati-mi voie sa va spun ca sunteti foarte curajoasa...` `Dumneata fumezi?` m-a intrebat zambind distrata `Da.` Vino atunci la bucatarie, nu fumez in camera`. Eu m-am ridicat fara sa mai simt nici o durere si am urmat-o in bucatarie, o camera cam de marimea holisorului, simpul mobilata `Ceai sau cafea?` a intrebat ea `Nu va deranjati...` `Ei haide acum, spune.` `Cafea.` am raspuns eu rusinat pentru ca tanjeam dupa o ceasca de cafea buna, care sa ma revigoreze; a asezat un ibric cu apa pe aragaz si si-a aprins o tigara dintr-un pachet cu aspect si nume dubios si care mirosea rau, acelasi miros din holul de la intrare `Ia o tigara` m-a indemnat ea `Am si eu...` si am scos pachetul din buzunarul panalonilor pe care la lumina unui bec adevarat ii vedeam murdari, sifonati si rupti `Hmm...` a clatinat ea din cap `Fumezi tigari bune...` `Da...va rog...` am indemnat-o eu deschizand pachetul `Mersi, nu...` mi-a raspuns ea si deschizand usa unui dulapior suspendat a luat un pachet de cafea, o lingura dintr-un sertar si a preparat cafeaua tinand tigara in coltul gurii si clipind des din cauza fumului . `Cu zahar?` m-a chestionat in timp ce aseza doua cescute pe masa mica `Nu` `Deci, dumneata esti prieten cu A.I.` `Da, de mai mult timp...` `Si ati venit la bar sa...` continua gazda sa ma indemne sa povestesc. Eu am sorbit o gura de cafea si am inceput `De fapt nu astazi am venit prima data, am mai fost si in seara precedenta..` `Asaaa, ei...` `Am fost in seara precedenta lasandu-ma convins de A. ca trebuie sa vin, sa imi arate el ce este viata asa ca am venit am intrat in cladirea aceea dubioasa, am baut o sticla de absint si am fost agresati de un tip gras si barbos pentru ca ne uitam cum ia bataie altcineva...` am explicat eu fumandu-mi linistit tigara. Ea radea vesela sorbind cafeaua si clatinand din cap `Si azi?` a continuat ea interogatoriul `Si azi...azi am venit din nou si am fost obligat sa joc poker...` `Deci joci carti?` `Nu, nu joc, n-am jucat niciodata, nu stiu regulile, si din cauza prietenului meu am cam invatat si chiar am castigat...` am povestit eu inciudat realizand ca eu castigaseam ultima mana si in loc de bani am primit multa...bataie. `Cu cine ai jucat?` a intrebat fara sa-si poata stapani zambetul `Cu un anume N., un...proxenet si cu diversi...` am raspuns eu dezgustat `Si cu bataia...` `Cu bataia, am intrat intr-un nou conflict cu `prietenul nostru ` si A., dupa cum se vede a iesit cam sifonat asa ca eu l-am carat in spate pana in curtea dumneavoastra si de aici....` `Am inteles` a afirmat ea `Dumneata cu ce te ocupi?` intrebat ea transland discutia intr-un plan mai personal `Sunt asistent, la Universitate, la Filosofie...` `Imhmm` a inganat ea surprinsa `Si ce predai?` Estetica si...` `Esti filosof...` m-a intrerupt ea serioasa `Nu.` am rapuns eu `Trebuie operata o distinctie intre filosof si profesorul de filosofie `Da, da, e...am inteles` mi-a demonstrat ea ca o plictiseam...

luni, 31 ianuarie 2011

...Si grabita a sumls de pe peretele din hol un tablou micut, foarte bine lucrat si i l-a aratat `Vezi, am tablout tau, l-am cumparat anul trecut. Nu-ti amintesti de mine?` A. insa nu deschisese ochii, gemea incet doar `Ce zapacita sunt, tu esti ranit si eu....Ma rog, vom avea timp, am sa caut ceva sa-ti mai treaca durerea.` Si intorcandu-se catre mine `Nu vrei dumneata sa-l asezi la loc?` mi-a inmanat ea pictura. Eu ma simteam ciudat si contrarierat de faptul ca pe A.I. il tutuia prieteneste in timp ce mie imi spunea un `dumneata` strain si ironic. Ajuns in holul luminat de aceeasi lampa zgarcita am descoperit ca punctul de sprijin al tabloului ( care infatisa un chipes nobil), un cui probabil, disparuse lasand in urma o gaura mica in perete. In compania nobilului mai erau si alte tablouri, toate bine lucrate si expresive, unele semnate cu A.I. tremurat in coltul din dreapta jos altele anonime. Aplecandu-ma sa caut cuiul am simtit durerea in spate si involuntar am scos un `aah` ceea ce a atras atentia gazdei `Ce faci in genunchi?` m-a intrebat stand in tocul usii `Caut cuiul...` `Lasa-l...am uitat ca si dumneata esti lovit...ridica-te` si s-a aplecat sa ma ajute si incet m-a asezat si pe mine pe un fotoliu tare `Ma duc sa aduc apa calda, sa te curati si dumneata, pana atunci...dezbraca-te` mi-a vorbit ea foarte serios. Eu nu indrazneam sa ma dezbrac si nici nu era nevoie, aveam probail o vanataie generoasa pe spate si vreo cateva pe abdomen si atat. A revenit ca aceeasi oala si cu prosoape pe care le-a asezat jos . A scos din priza lampa de la capul lui A. si a reconectat-o langa mine `Asa, acum sa vedem cu ce avem de a face...` si udand prosopul mi-a tamponat usor fruntea.
Lumina lampii, desi slaba, mi-a dezvaluit pentru prima data fata ei, o fata atat de cunoscuta si draga si ochii in care vedeam si atunci miezul pamantului si copilaria soarelui. Ea nu m-a recunoscut iar eu nu stiam daca are rost sa-i reamnitesc sau nu. Vedeam atunci si partea buna a batailor si a barului, faptul de a o fi reintalnit, chiar daca in mod straniu nu aveam nici un sentiment. Ma gandeam la atatea intrebari atunci: care este numele ei? cati ani are? e casa ei? cu cine mai locuieste? Ratiunea mea a triumfat insa, nu era cazul sa ma entuziasmez in van, aveam sa le aflu pe toate si apoi nu aveam saisprezece ani incat sa topai de bucurie...

joi, 27 ianuarie 2011

Am ocolit cladirea si am asteptat cuminti pana ce femeia a scotocit dibace prin geanta si a gasit o cheie cu care , in ciuda intunericului a descuiat o usa mare care scartaia macabru. Eu eram obosit si infrigurat iar A. nici macar nu mai gemea, respira greu si antarna inert de umarul meu. Am intrat primii desi eu insitasem ca gazda noastra sa fie cea care ne deschide drumul, din politete si din neincredere. Experientele din ultimele doua zile imi sugerau ca trebuie sa ma arat precaut in fata oricarei usi care se deschide. Se pare insa ca din colo de usa pe care curajoasa doamna ne-o deschisese, nu se afla decat un intuneric gros si primitor. Ne aflam in ceea ce ghiceam ca e un hol in care mirosea a tutun prost si a parfum de femeie. Femeia a inchis usa in urma noastra si a incuiat-o cu grija, asezand cheile pe o masuta sau cuier.`Ce intuneric e!` a soptit ea cu glas scazut ca si cum s-ar fi temut sa nu trezeasca pe cineva `Ai o bricheta! Eu nu stiu unde am lasat-o pe a mea ` mi s-a adresat ea pe acelasi ton `Ba da, am raspuns eu` si incercand sa o scot din buzunarul paltonului l-am lipit pe A. de perete, si tipatul lui de durere mi-a rasunat in ureche `Ce faci?` m-a apostrofat ea intrigata `Nu pot sa scot bricheta.` i-am raspuns eu enervat `In ce buzunar o tii?` m-a chestionat ea plictisita `In stanga, la palton.` am raspuns eu mirat de indrazneala ei. Femeia insa nu a mai asteptat mult si a inceput sa ma pipaie in cautarea brichetei si trebuie sa recunosc faptul ca a gasit-o repede si aprinzand-o a facut sa apara in fata noastra o scara lata cu balustrade sculptate, pe care a urcat-o voiniceste. `Haide.` m-a indemnat ea si stingand bricheta a inceput iar sa caute ceva in geanta. Eu am ramas insa la usa pentru ca ochii sa mi se poata obisnui din nou cu intunericul si sa urc scara. Scarile erau in mod clar o constanata a existentei mele din ultima perioada. `Vii?` a intrebat ea nerabdatoare. Eu, cu un ultim efort am inceput sa merg incet si m-am impiedicat de prima treapta, fapt ce a atras din partea prietenului meu un `Aaa` slab si din partea gazdei un `Ce faci?` Moment in care am intrebat-o tare si cu glasul gatuit de nervi `Eu, urc pe intuneric o scara cu un om ranit in spate, in timp ce dumneata tii in mana o bricheta, si nu stiu din ce motiv, nu vrei sa imi luminezi si mie drumul.` Reactia s-a concretizat in flacara modesta a brichetei mele urmata de un `Poftim` resemnat care mi-a dat un sentiment de regret legat de modul in care ma adresasem unei persoane care, fara sa ne cunoasca ne primise in casa aceea, a ei sau a altcuiva, si incerca sa ne ajute.
Transpirant si obosit am ajuns in capatul scarilor, timp in care gazada noastra descuiase o alta usa si aprinsese o lampa de perete destul de slaba. Am intrat intr-un nou holisor cochet in care persista mirosul de parfum. `Adu-l aici ` mi-a indicat ea o canapea dintr-o alta camera, mai mare. Eu l-am asezat pe A. acolo si am respirat usurat. Femeia a aprins o noua lampa de pe o noptiera aflata la marginea canapelei si a inceput sa se dezbrace de paltonul ei aruncandu-l jos si aplecandu-se spre A.I., punandu-i mana pe frunte si clatinand ingrijorata din cap. In vremea asta eu, curios, urmaream sa-i vad fata generoase-i doamne. Stand acolo in genunchi se parea ca nu e atat de micuta dupa cum estimasem eu la poarta, era chiar un corp atletic desi nu foarte inalt, parul suparat ii acoperea umerii iar mana fina se caznea sa il dezbrace pe A. `E plin de sange, uita-te la fata lui...` vorbea ea contrariata fara sa se intoarca spre mine. Pierzandu-si rabdarea s-a ridicat si a fugit intr-o alta incapere, care dupa sunetul unor oale si al robinetului parea sa fie bucataria `Dezbarca-l dumneata` a strigat ea ca sa se asigure ca va fi auzita. Eu ma incalzisem asa ca mi-am dat jos paltonul si ridicandu-l pe prietenul meu i-am scos si lui sacoul meu si soptindu-i incet un `O secunda...` l-am asezat inapoi. Peste cateva secunde femeia a aparut cu o oala cu apa si o vraf de prosoape albe `Si camasa.` mi-a ordonat ea inclinand capul spre ranitul nostru. Eu am executat si l-am chinuit din nou pe A. care rezista inclestand dintii. Situatia se arata grava si dureroasa, pe abdomenul lui se aflau o serie de vanatai de diferite dimensiuni `Hmmm` a spus ea ingrijorata `Cine a facut asa ceva?` a intrebat ea ` Pai, niste vagabonzi la un bar din apropiere.` am raportat eu cuminte. bucuros de faptul ca am ocazia sa-i vorbesc din nou `Care bar?` a continuat interogatoriul `Nu...nu stiu.` am raspuns eu stingher `Cum nu stii, frecventezi baruri fara sa stii cum se numesc macar?` a continuat ea preocupata sa tamponeze cu un prososp muiat in apa fata tumefiata a lui A. si sa sufle usor de cate ori el facea cate o grimasa. `Nu stiu, prietenul meu m-a adus aici, nu am mai fost niciodata in zona asta a orasului...` m-am scuzat eu incet `Dar dumneata unde locuiesti ?` m-a chestionat ironic `In P.V..` a raspuns eu prudent `Aaaa, in cartier de oamnei mari` a continut ea `acolo cu spuma...` Intre timp curatase relativ fata amicului meu si prividu-l atent a exclamat `Ia stai! Eu te cunosc,da te cunosc.` si luand lampa in mana i-a luminat si mai tare fata lui A.I. `Da, da, ` a continuat ea `tu esti...imi scapa...numele` `A.I. ` am ajutat-o eu surprins `Asa! Esti pictorul...`

miercuri, 12 ianuarie 2011

Meditatia asupra unui raspuns mi-a fost intrerupta de balbaiala lui A. care se plangea din cauza durerii`Astia mi-au rupt o coasta...cred, sau un plaman cine...a...dracului` `Cu siguranta` i-am raspuns eu inciudat ` si bine ti-au facut. ` `Mi-e frig`a spus el incercand sa se ridice. Si mie imi era frig si vazandu-l pe A. in situatia in care era am stiut ca nu existau sanse sa plecam de aici, eu nu stiam drumul si el nu era capabil sa mi-l arate. `Ce facem acum?` am intrebat eu preocupat cu formarea unui bulgare din zapada fainoasa `Spune`, am ridicat eu tonul,`tu m-ai adus sa vad viata, am vazut-o, am simtit-o si da-mi voie sa-ti marturisesc ca e dureroasa.` am concluzionat eu pipaindu-mi spatele pe care imi imaginam urmele scaunului. `Aici traiesti tu, A.,` l-am compatimit eu prieteneste `viata e un dar si tu l-ai pus in cloaca asta de prostituate si vagabonzi, tu l-ai amestecat cu violenta si cu jocurile de noroc...` `Cel putin eu nu l-am asezat in biblioteca sa se prafuiasca.`mi-a replicat el enervat si strangand din dinti si-a sprijinit spatele de gard. `Cine e fata de care ti-am povestit?` am intrebat eu mestecand zapada care, sub impulsul caldurii din gura mea, se transforma instantaneu in apa cu un gust ciudat. `Aia care era cu N.?` a intrebat el cu gandul in alta parte `Nu, cea despre care ti-am povestit, de la galerie cand...` incercarea de a-i aminti despre ea a incetat cand poarta de care eram adapostiti s-a deschis si o silueta micuta, ca de copil, a patruns in curte. Eu mi-am oprit respiratia si asteptam o reactie, care nu a intarziat sa apara `Auuuu` a tanguit vocea prietenului meu si `Aaaaa` a tipat speriata o voce de femeie. `Cine e aici?` a intrebat femeia ingrozita `am bani, ia-i, si genta ia-o .` si a aruncat o gentuta in zapada `Linistiti-va ` am inceput eu rusinat de posibila noastra asemanare cu hotii `nu vrem sa va furam nimic` `Aaa, sunteti mai multi` a strigat ea `Nu, nu, va rog...`am prins-o eu de mana fiind sigur ca un nou tipat ar trezi tot cartierul .`Suntem numai doi, nu suntem hoti, ne-am ratacit doar si avem o problema, si ne-am ascuns aici si...nu va speriati` i-am explicat eu disperat. `Am inteles.` a raspuns ea linistit si ghiceam ca prin intuneric zambeste din cauza debitului meu verbal. `Ai vrea sa-mi dai drumul?` m-a chestionat necunoscuta incet `Da desigur, va rog sa ma iertati.` am raspuns eu si mi-am simtit obrajii inundati de sange.
`Deci` a inceput ea metodic `sunteti doi...doi ma rog, si v-ati ascuns in curtea mea.Dumneata de ce stai pe jos?` s-a adresat ea lui A. `El e cam...lovit si nu se poate ridica.` am explicat eu cuprins de o dorinta nebuna de a vorbi cu ea. `Lovit?` s-a aplecat si a piapit fata umflata a lui A. `Putin?` m-a intrebat ea ingrozita, stergandu-si sangele de pe mana de zapada curata. `Si dumneata?` s-a apropiat si usor si-a purtat mana fina pipaindu-mi fruntea, ochii, nasul, buzele gest care a trezit in mine nevoia, absurda de a o saruta. `Amandoi sunteti `putin` loviti .` a concluzionat ea tulburata. `E foarte frig afara, e imposibil sa ramaneti aici.` `Poate daca mi-ati arata drumul spre strada eu...` am inceput eu nesigur `Ai idee cat e ceasul? Nu mai circula tramvaiele de mult, si cu el ce faci?` m-a intrebat ea contrariata `Il iau in spate.` am raspuns eu convins ca voi rezista` Si cat il poti cara? Pana cadeti amandoi in zapada si inghetati?` a intrebat ea dispretuitoare `Nu, intrati in casa si asteptati dimineata. ` `Nu, stiti eu nu as vrea sa va deranjam, amicul meu e bine si...` am incercat eu sa refuz politicos `Dumneata pleaca daca vrei, el ramane` a replicat ea furioasa, si-a luat geanta si l-am indemnat pe A. `Ridica-te, te ajut eu. ` A. insa nu reusea, cu tot ajutorul pe care trupul acela putea sa i-l ofere `Ajuta-ma! Ce Dumnezeu.` a strigat la mine poruncitor. Eu rusinat, l-am ridicat pe A. care gemea si am urmat-o prin zapada spre o cladire.