miercuri, 12 ianuarie 2011

Meditatia asupra unui raspuns mi-a fost intrerupta de balbaiala lui A. care se plangea din cauza durerii`Astia mi-au rupt o coasta...cred, sau un plaman cine...a...dracului` `Cu siguranta` i-am raspuns eu inciudat ` si bine ti-au facut. ` `Mi-e frig`a spus el incercand sa se ridice. Si mie imi era frig si vazandu-l pe A. in situatia in care era am stiut ca nu existau sanse sa plecam de aici, eu nu stiam drumul si el nu era capabil sa mi-l arate. `Ce facem acum?` am intrebat eu preocupat cu formarea unui bulgare din zapada fainoasa `Spune`, am ridicat eu tonul,`tu m-ai adus sa vad viata, am vazut-o, am simtit-o si da-mi voie sa-ti marturisesc ca e dureroasa.` am concluzionat eu pipaindu-mi spatele pe care imi imaginam urmele scaunului. `Aici traiesti tu, A.,` l-am compatimit eu prieteneste `viata e un dar si tu l-ai pus in cloaca asta de prostituate si vagabonzi, tu l-ai amestecat cu violenta si cu jocurile de noroc...` `Cel putin eu nu l-am asezat in biblioteca sa se prafuiasca.`mi-a replicat el enervat si strangand din dinti si-a sprijinit spatele de gard. `Cine e fata de care ti-am povestit?` am intrebat eu mestecand zapada care, sub impulsul caldurii din gura mea, se transforma instantaneu in apa cu un gust ciudat. `Aia care era cu N.?` a intrebat el cu gandul in alta parte `Nu, cea despre care ti-am povestit, de la galerie cand...` incercarea de a-i aminti despre ea a incetat cand poarta de care eram adapostiti s-a deschis si o silueta micuta, ca de copil, a patruns in curte. Eu mi-am oprit respiratia si asteptam o reactie, care nu a intarziat sa apara `Auuuu` a tanguit vocea prietenului meu si `Aaaaa` a tipat speriata o voce de femeie. `Cine e aici?` a intrebat femeia ingrozita `am bani, ia-i, si genta ia-o .` si a aruncat o gentuta in zapada `Linistiti-va ` am inceput eu rusinat de posibila noastra asemanare cu hotii `nu vrem sa va furam nimic` `Aaa, sunteti mai multi` a strigat ea `Nu, nu, va rog...`am prins-o eu de mana fiind sigur ca un nou tipat ar trezi tot cartierul .`Suntem numai doi, nu suntem hoti, ne-am ratacit doar si avem o problema, si ne-am ascuns aici si...nu va speriati` i-am explicat eu disperat. `Am inteles.` a raspuns ea linistit si ghiceam ca prin intuneric zambeste din cauza debitului meu verbal. `Ai vrea sa-mi dai drumul?` m-a chestionat necunoscuta incet `Da desigur, va rog sa ma iertati.` am raspuns eu si mi-am simtit obrajii inundati de sange.
`Deci` a inceput ea metodic `sunteti doi...doi ma rog, si v-ati ascuns in curtea mea.Dumneata de ce stai pe jos?` s-a adresat ea lui A. `El e cam...lovit si nu se poate ridica.` am explicat eu cuprins de o dorinta nebuna de a vorbi cu ea. `Lovit?` s-a aplecat si a piapit fata umflata a lui A. `Putin?` m-a intrebat ea ingrozita, stergandu-si sangele de pe mana de zapada curata. `Si dumneata?` s-a apropiat si usor si-a purtat mana fina pipaindu-mi fruntea, ochii, nasul, buzele gest care a trezit in mine nevoia, absurda de a o saruta. `Amandoi sunteti `putin` loviti .` a concluzionat ea tulburata. `E foarte frig afara, e imposibil sa ramaneti aici.` `Poate daca mi-ati arata drumul spre strada eu...` am inceput eu nesigur `Ai idee cat e ceasul? Nu mai circula tramvaiele de mult, si cu el ce faci?` m-a intrebat ea contrariata `Il iau in spate.` am raspuns eu convins ca voi rezista` Si cat il poti cara? Pana cadeti amandoi in zapada si inghetati?` a intrebat ea dispretuitoare `Nu, intrati in casa si asteptati dimineata. ` `Nu, stiti eu nu as vrea sa va deranjam, amicul meu e bine si...` am incercat eu sa refuz politicos `Dumneata pleaca daca vrei, el ramane` a replicat ea furioasa, si-a luat geanta si l-am indemnat pe A. `Ridica-te, te ajut eu. ` A. insa nu reusea, cu tot ajutorul pe care trupul acela putea sa i-l ofere `Ajuta-ma! Ce Dumnezeu.` a strigat la mine poruncitor. Eu rusinat, l-am ridicat pe A. care gemea si am urmat-o prin zapada spre o cladire.

luni, 13 decembrie 2010

Intr-adevar, cand toti jucatorii au lasat cartile pe masa eu avem cea mai proasta mana. N. castigase cu o chinta royala, iar restul il secondau. Toata lumea se uita la mine, pentru ca se asteptau ca eu sa castig. A.I. zambea fals si ingrijorat, eu mi-am mai turnat inca un pahar si l-am baut insetat. `V-a parasit norocul sau profesionalismul?` m-a intrebat N. aprinzandu-si o tigara `Eu...`am inceput eu hotarat ca de aceasta data sa ii spun ca nu stiu sa joc `El are obiceiul ca la primul joc sa ofere altcuiva ocazia de a castiga. Chestie de profesionisti...`m-a intrerupt prietenul meu mintind cu nerusinare si calcandu-ma pe picior.`Chestie de profesionisti, ai auzit?` o intreba N. pe fata care incuviinta cuminte din cap, desi privirea ei exprima contrariul. `Sa mai jucam o mana.` propuse tipul cu inele pe degete.Dealerul a impartit din nou carti si norocul rezervase pentru mine un full (dupa cum aveam sa aflu mai tarziu ca se numeste combinatia formata din trei carti de un fel si doua de alt fel ).Intuitia imi spunea sa refuz sa schimb carti asa ca mi-am relaxat muschii fetei,si am inceput sa-mi observ adversarii. N., injura printre dinti, barbatul cu inele rupsese tigara intre dinti si tutunul i se imprastiase pe haine, ceilati doi isi aratau unul altuia cartile. `Sa pariem!` striga N. incercand sa-si ascunda ingrijorarea cu un zambet stirb `Eu ma retrag.` zise sec omul cu tigara, scuturandu-si nervos jacheta. `Pariaza mult!` mi-a soptit A. la ureche `Cinci sute de mii!` am propus eu calm `Am spus mult!` mormai A. `Intreci masura.` i-am raspuns eu enervat de tupeul lui.`Cinci sute de mii...pe ce?` intreba N. surprins `Pe cartile din mana mea.` am raspuns eu calm, fara a sezisa ca era ridicol ceea ce spusesem. Inainte de orice reactie o voce dureros de cunoscuta s-a auzit in spatele nostru `Ati indraznit sa mai veniti?` era batausul din seara precedenta. Privirea mea incarcata de ciuda si nervi a intalnit privirea resemnata a lui A. `Imbraca-te!` mi-a spus el tare si s-a ridicat de pe scaun. Eu mi-am imbracat repede paltonul si m-am ridicat la randul meu `Va place bataia.` a concluzionat grasul si i-a aplicat o palma lui A.I., care a ripostat aplicandu-i o lovitura cu piciorul intr-o zona mai sensiblia. Grasul a cazut in genunchi injurandu-ne de mama gatuit. Eu analizam posibilitatile de a ajunge la usa cand, am fost lovit cu un scaun in spate si am cazut gemand. Fara indoiala,situatia era mult mai grava decat credeam eu, batausul venise si cu ajutoare.In clipa urmatoare prietenul meu a cazut langa mine sub loviturile generos oferite de grasul violent.
Spatele ma durea si m-a cuprins o furie ciudata care m-a facut sa ma ridic rapid si cu o mana sa-l ridic si pe A.I., ametit si plin de sange. `Incearca sa ajungi la usa` i-am spus eu si luand la randul meu un scaun am inceput sa-i lovesc pe cei din jur pana cand, piesa de mobilier, greu incercata si de alte astfel de intalniri `prietenoase` , s-a sfaramat de spatele masiv al grasului. Aproape taraindu-se ajunsese la usa si ma privea disperat stergandu-si siroaiele de sange. Profitand de bataia generala starnita am alergat la usa, l-am impins pe A. pe scari, am coborat si eu repede ignorand protestele lui si lunadu-l in spinare am iesit din curtea acelei minunate locatii. Afara era ger iar zapada de pe trotuarul necuratat imi ingreuna mersul . Nu sunt o persoana violenta si mereu mi s-a parut bataia o pornire animalica, jignitoare pentru noi oamenii si in momentele acelea o blestemam mai mult decat oricand. Strada era evident neluminata si multumeam in gand lunii care imi lumina relativ drumul; A.I. era destul de greu pentru o persoana de talia lui, eu respiram aerul rece care imi usca pieptul, ma durea spatele si nasul, simturile mele erau in alerta si incercam sa depuistez eventualii pasi din urma mea. Nu mai puteam continua, eram obosit, infuriat, ingrijorat asa ca am deschis o poarta cu piciorul, i-am dat drumul lui A., care a cazut cu zgomot pe zapada si m-am asezat si eu langa gard intrebandu-ma tare ` De ce dracu am mai venit eu aici?`.

luni, 8 noiembrie 2010

Am incheiat nasturii paltonului incet, mi-am strans tigarile de pe masa, am dat perdeua la o parte, am privit calm sala ticsita de oameni si am plecat spre usa injurandu-ma in gand pentru ca acceptasem invitatia lui A.I.Pasii mei hotarati s-au oprit inaintea unui personaj inalt, masiv, imbracat fistichiu, mirosind puternic a alcool `Acum se tremina partida si intrati.` m-a anuntat el si mi-a facut semn sa ma asez pe un scaun la o masa mai mare in jurul careia stateau: fata care ne invitase, langa un tip mic, slab si urat care fuma tigari proaste si ranjea uitandu-se la cartile din mana, dezvaluind o dantura dezastruoasa. El juca poker cu inca patru indivizi cu fete neprietenoase si care nu schitau nici un gest. Barbatul care ma oprise juca rolul de dealer si se uita, nepoliticos si neprofesionist, la cartile tuturor. In cateva minute jocul s-a terminat si omul micut a castigat. Eu stateam pe scaun, fara ca nimeni sa ma fi luat in seama si analizam posibilitatile de a pleca de acolo inainte de a ma implica intr-un joc ale carui reguli nu le cunosteam.
`Mai adu, bai, o sticla si un pahar` a strigat `dealerul` cu un puternic accent rusesc`Tu, S., iesi afara, sa intre prietenul nostru de acolo` s-a adresat tot el unui jucator, care s-a ridicat incet, nu fara a-mi arunca o privire incarcata de dispret. `Stati aici!` mi-a ordonat mie nerbadator,eu, cuprins de o caldura neobisnuita, mi-am descheiat paltonul si m-am asezat pe alt scaun, intre fata despuiata si un barbat cu inele pe degete. Situatia devenea incomoda pentru mine, mai ales din cauza tacerii si am decis sa le spun ca eu nu stiu sa joc poker, nu am jucat, nu imi doresc sa invat, si ca o problema urgenta ma solicita in alta parte. `Stiti` am inceput eu adresandu-ma mai degraba fetei `eu...` `Dumnealui e jucator profesionist de poker` m-a completat din spate vocea lui A.I.Aceasta afirmatie a atras asupra mea priviri mirate si in mine o indignare fara margini `Sa traiesti A.` l-a salutat omul micut intinzandu-i mana `Sa traiti nea` N.` i-a raspuns el si s-a asezat neinvitat langa mine `Merg afacerile?` a intrebat prietenul meu `Eeei, vezi si tu ca nu prea merg, am niste fete , o mandrete de fete, la strada si mai joc si poker pe aici.` a raspuns N. aprinzandu-si o tigara si sorbind un pahar de absint `Am fete noi` a completat el si i-a facut cu ochiul lui A. `uite numai din astea, proaspete si harnice` si a batut usor cu palma pe obraz fata de langa el, moment in care ea i-a sarutat fugitiv mana. A., a zambit fortat si a baut paharul destinat mie. `Si domnul?` a intrebat N. ridicand ochii spre mine `E prieten cu mine, e in trecere prin oras si am iesit sa ne relaxam putin.` `Imhmmm...daca vreti sa...` si s-a uitat din nou la fata `spuneti, sa nu va jenati.` `Nu, multumim nea`N, mai tarziu`. Eram atat de uimit si atatea intrebari se formau in mintea mea incat nu indrazneam nici sa fumez. Cautam in memorie toate informatiile pe care pe aveam despre poker, nu jucasem niciodata dar stiam orientativ regulile. Am hotarat sa-mi pastrez calmul, si m-am dezbracat, mi-am atarnat paltonul pe spatarul scaunului, am aprins o tigara, mi-am turnat linistit un pahar de absint pe care l-am baut fara sa-i simt gustul. `Imparte ba, cartile alea` a comandat N.Imitatia jalnica de dealer ne-a impartit, cu o dexteritate incredibila, cate cinci carti. Am asteptat ca ceilalti sa le ia de pe masa, dupa care le-am ridicat si eu, aveam doar o pereche de valeti, asa ca ma asezat cartile pe masa si m-am lasat pe spate. A.I. nu juca dar imi urmarise miscarile si ma incuraja din ochi. Ceilalti jucatori se agitau, zambeau se inghionteau, de unde deduceam ca aveau carti bune si ca probabil vor castiga. Dupa ce toata lumea a pus deoparte cartile de care nu avea nevoie, am facut si eu la fel. Mi-a mai ajuns in mana o pereche, cu doua perechi, chiar si un incepator ca mine stia ca nu are sanse...

marți, 26 octombrie 2010

In mod cert am ajuns din nou in barul acela misterios, fara ca eu sa-mi dau seama pe care din strazile intortocheate si intunecoase ne aflam. Din momentul in care s-a deschis usa m-am asteptat sa fim aruncati afara de uriasul din seara precedenta, dar spre surprinderea mea nimeni nu ne-a luat in seama. La mese, aproape aceeasi oameni, jucand carti, fumand si consumand lichid verzui, asa incat A.I. i-a soptit barmanului cateva cuvinte ``magice``, i-a indicat o sticla de pe raft si ne-am indreptat spre separeu. Locul era curat si nu se mai vedeau semnele luptei. Ne-am asezat pe canapeaua incomoda, am aprins cate o tigara, din pachetul meu evident pentru ca prietenul meu nu avea niciodata. A turnat in doua pahare vodka, am ciocnit si am baut. Lichidul tare imi ardea gura si gatul intr-un mod placut. Simturile mele in schimb erau in alerta si din timp in timp aruncam o privire prin perdeaua care ne servea drept usa.`Pe cine cautai la galerii?` m-a intrebat A. ca si cand ar fi continuat o discutie. `Pe cine?` am raspuns eu surprins `Da, pe cine cautai?` `Pe nimeni...ma plimbam...` `Uite ce e, te cunosc, firea ta de intelectual nu te-ar lasa sa pierzi timpul cu plimbari de la un capat la celalat al orasului. Prin urmare...` mi-a explicat e simplu si s-a asezat mai bine pentru a ma asculta. Eu mi-am mai turnat un pahar de vodka si l-am baut inchizand ochii si gandindu-ma cat de disperat am alergat eu dupa...nimic, si cat de usor m-am lasat prada imaginatiei mele. `Haide pui de Socrate,spune-mi ce ti se intampla.` m-a indemnat el nerabdator. Mi-am aprins o tigara si am tras din ea pana ce gura mi s-a umplut de fum aromat, pe care l-am suflat incet ca si cum m-as fi temut sa nu tulbur un duh. `Iti amintesti`am inceput eu zambind `de expozitia de fotografie la care m-ai invitat odata?` A.I. era surprins, nu-si amintea evident, nu-si amintise nici atunci de vreme ce nu venise `Ddaa..` mi-a raspuns el desi nu stia despre ce vorbeam `Tu nu ai venit dar eu am intrat si am vizitat galeria.Era multa lume, si mi-a atras atentia o fotografie a unui batran care fuma o pipa, si in timp ce o analizam s-a apropiat de mine o...fata` mi-am dat seama atunci ca rostisem cuvantul fata cu o nostalgie adolescentina `Si am conversat putin` am scurtat eu povestea tusind pentru a-mi drege vocea `Ei si?` ma incuraja prietenul meu vizibil dezmagit fiindca se astepta probabil la o poveste tumultuoasa, eventual presarata cu zmei si printese. `Si atat!` am incheiat eu enervat, nu stiu din ce motiv.`Cine era fata?` a continuat A. interogatoriul `Hmm...autoarea fotografiilor.` `Nume?``Pai..nu stiu...` am declarat eu si am inceput sa rad rememorand discutia mea cu ea `Adica ai vorbit cu ea si nu te-ai prezentat?` m-a apostrofat el cu o falsa ingrijorare `Cum arata?` `Era...frumoasa` am spus eu stins pentru ca o aveam parca in fata ochilor si nu o puteam descrie. Ma simteam ca atunci cand vrei sa vorbesti despre o culoare,o vezi,o analizezi, simti ca iti transmite ceva, dar nu poti spune decat `rosu` `negru` `alb` pentru ca ea vorbeste de la sine si nu are nevoie de purtatori de cuvant.`Frumoasa...da` si si-a mai turnat un pahar pe care nu l-a baut ci l-a asezat pe masa, asteptand parca sa se intample ceva cu el. `Era inalta?` `Nu prea` `Avea parul lung?` `Mda, sa zicem` `Culoare?` `Saten inchi` `Ochi?` `Doi` am raspuns eu amuzat de stilul oficial in care incerca A.I. sa ma faca sa imi amintesc `Culoare?` a continuat el fara sa acorde atentie rasului meu `O culoare care iti umple sufletul, o culoare in care poti vedea miezul pamantului si copilaria soarelui...``Hei, hei`m-a intrerupt el ` la subiect,culoare?``Cel mai clar negru pe care l-am vazut` `Ocupatie...adica da, e...artista, daca...sigur.` Am continuat sa-mi fumez tigara, in mod straniu fara sa ma gandesc la ea `Avea o voce placuta?` `Hm...da, o voce de copil maturizat prea repede`` Vorbea corect?` `Evident.` `A plecat fara sa te mai asculte?` `Da, de unde stii?` am intrebat eu inecandu-ma cu fumul pe care uitasem sa-l mai suflu `Ea e!` a zambit prietenul meu si a baut paharul cu satisfactia unui om care a descoperit un nou continent. `Care ea?` am inceput eu calm.In momentul in care trebuia sa primesc o explicatie, o mana de femeie a dat perdeua la o parte si in spatiul nostru a patruns o fetiscana draguta,cu parul neingrijit, imbracata sumar, pe fata careia machiajul strident avea deja cateva zile si care ne-a salutat cu un `...Na seara`. Eu ma-m ridicat in picioare si am salutat-o la randul meu sub privirile ironice ale lui A., care dupa o scurta analiza si cu un dezgust fin intiparit pe chip a intrebat-o `Ce vrei?` `A intrebat daca nu jucati carti?` a spus fata indrazneata `Cine a intrebat?` a continuat prietenul meu accentuand pe `cine`. `Baietii.` a raspuns ea simplu, fara sa relizeze exprimarea gresita `Mai ales de matale a intrebat.` a completat ea privindu-ma cu niste ochi obositi dar care in alte circumstante ar fi fost chiar frumosi. `Si cine sunt baietii astia ai dumitale?` am intrebat-o eu impulsionat de spiritul meu didactic `Baietii de la masa...` mi-a raspuns ca si cum era evident cine erau `Atunci spune-le baietilor de la masa, ca le multumesc pentru invitatie,dar nu stiu sa joc carti si ca..` `Tu esti cu N. sau cu care esti?` m-a intrerupt A. adresandui-se fetei `Cu N.,da``In cazul asta cred ca ar fi bine sa jucam`mi-a soptit el entuziast `spune-i ca la urmatorul joc venim, sa ne anunti` i-a spus fetei `Hai apas-o!` a indemnat-o el brutal `Ce maniere, ce limbaj...` am remarcat eu surprins `O carpa.` m-a lamurit el `Cine e N.? De ce trebuie sa jucam carti cu el? Eu nu stiu sa joc si nu vreau sa mai am parte de alte probleme.``Vei afla.` `Nu. Eu plec` si grozav de indignat am inceput sa ma imbrac decis ca nu voi mai experimenta alta bataie `Incearca numai` mi-a spus A. `nu vei iesi de aici, cel putin nu viu, drumul pana la usa trece pe langa masa lor si nu iti doresti ca N. sa creada ca nu vrei sa joci cu el.`

joi, 14 octombrie 2010

Dezamagire,ciuda, mirare, s-au perindat prin inima mea. `` Tare te mai grabesti domnule profesor.`` mi-a spus el gafaind si intinzandu-mi mana pe care abia am atinso.``Nu arati prea bine...`` m-a examinat el cu un aer preocupat ``Multumesc, la fel!`` i-am raspuns eu intrigat ``Unde mergem?`` m-a intrebat ``Mergem? Nu mergem nicaieri impreuna.`` ``Doar n-o sa-mi spui ca mai esti suparat pentru ce-a fost aseara?``` Nuuu, chiar iti multumesc...`` i-am raspuns eu ironic ``Haide, n-a fost vina mea, nu stiam ca se va intampla asa...crezi ca mie imi place cum arat? Asta e viata, nu ce te invata pe tine Aristotel.`` ``Asta e viata ta, nu a mea. Viata e ceva personal prietene, si nu toata lumea o traieste asa cum faci tu.`` A meditat cateva secunde fixand cu privirea culorile semaforului ``Foarte rau,pierd ce-i mai bun din ea``. Mi-am dat seama atunci ca pentru A.I. viata este ceva facil,gratutit si eventual infinit. Am zambit ``Ce faci pe aici? Unde mergeai?`` l-am intrebat in timp ce ne deplasam pe trotuarul scaldat in zapada ``Euuuu, nu stiu sigur ce caut pe aici, azi dimineata m-a trezit vatmanul si am mers in camin, sa dorm, sa ma spal...de unde? Baietii avusesera o seara mai `boema` si nu era loc asa ca am mers la Universitate si am dormit in magazia de sevalete.`` am inceput sa rad in hohote de inocenta cu care povestea ``Unde?`` ``In magazia de sevalete, cel putin e mai cald decat in camin si destul de comod si...nu e prima data.`` in mod bizar ma inveselea puterea lui de a uita si de a trata orice intamplare cu o lejeritate rar intalnita.``Adica ai mai dormit in magazie?`` un nou acces de ras ``Sigur ca da, am dezvoltat un sistem de intrare infailibil`` mi-a declarat mandru ``si am si un pat minunat, o masa, ma acopar cu invelitoarele panzelor, nu ma deranjeaza nimeni.`` ``Si ai dormit pana la ora asta?`` mi-am verificat ceasul si am constatat ca era ora 21 si m-am gandit instantaneu la orele petrecute in fata galeriei, la asteptarea mea prosteasca si infantila, la timpul pierdut, la cursurile pe care trebuia sa le recuperez la Universitate, la minciuna spusa profesorului.``Pai..da`` mi-a raspuns el simplu ``tu ce faceai aici?`` m-a intrebat cu o curiozitate nedisimultata. Ce as fi putut sa-i raspund, ca sunt un prost, ca astept ceva ce nu va veni niciodata, ca in loc sa ma preocup de lucruri importante pierd vremea ca o domnisoara de pension visand himere? Ca vanez vant? ``Eu...am iesit, sa...ma plimb?`` am raspuns eu evaziv, `` Ciudat...sa traversezi orasul ca sa te plimbi.`` a remarcat A.I. M-am simtit rusinat de lipsa de veridicitate a motivului meu si ma asteptam la un adevarat interogatoriu, prietenul meu insa s-a multumit cu raspunsul meu si am parcurs o parte din drum impreuna, in tacere. El cu sacoul meu cu care se pare ca si dormise, sifonat si plin de praf, nebarbierit si cu urme de sange pe fata; eu neodihnit desi dormisem, infrigurat si facandu-mi reprosuri pentru atitudinea mea nejustificate si pentru imaginatia mea care ma adusese intr-o asemenea situatie ridicola. ``Nu filosofa acum`` m-a apostrofat A.I. binevoitor `` mergem sa bem ceva?`` a continuat el simplu, fara ezitari si nu stiu de ce eu i-am raspuns in aceeasi maniera ``Da...``. Ceva imi spunea ca voi regreta aceasta decizie pripita.

vineri, 1 octombrie 2010

M-am trezit speriat fiindca mi se parea ca ``prietenul`` nostru de la bar era cu mine in pat. Soarele pal de iarna lumina timid camera, aveam in gura un gust rau si o durere infernala de cap. Oglinda mi-a dezvaluit ca un oracol malefic, o fata tumefiata de peripetiile serii, ochi incercanati si rosii, buze vinete si crapate, urme de sange. Am facut din nou un dus si am cercetat bucataria in cautarea unui lichid acru care sa imi potoleasca setea, in lipsa acestuia m-am limitat la o cafea. Incercarea lui A.I. de a-mi arata ce este viata se dovedise a fi un semiesec, pe de o parte pentru ca, evident avusesem de suferit fizic, pe de alta parte pentru ca evenimentele imi provocasera o scarba ciudata. Singurul beneficiu era acela ca descoperisem o locatie, tainuita de ochii oamenilor obisnuiti, in care se practicau activitati ilegale si care mai avea ceva de oferit sub aspectul cunoasterii naturii umane. In mod cert nu ma puteam prezenta in starea aceea la Universitate, asa ca i-am telefonat profesorului R.S. ``Alo, buna ziua domnule profesor, sunt..`` ``Buna ziua dragul meu, te-am recunoscut.`` m-a intrerupt el vioi ``Am sunat fiindca nu voi putea tine seminariile astazi, daca ati putea sa...`` ``Ai vreo problema dragule?`` ``Dda, eu stiti...`` m-am balbait eu ``Te simti rau, gresesc cumva?`` ``Nu, am o migrena si...`` m-a inrosit la ideea ca il mintisem pe profesor ``Bine, bine dragule, ai grija de tine. Au revoire!`` ``Multu...`` si mi-a inchis.

Am respirat profund, aveam intreaga zi pentru mine.Am sarbatorit cu o tigara si gandul m-a purtat iar la...ea. Aproape ca o uitasem, aproape ca memoria mea o asezate intr-un loc intunecat ca pe o persona non grata, inima mea insa era in continuare rascolita de frumusetea si misterul ei. M-am imbracat si am alergat spre galeriile de arta impiedicandu-ma de mormanele de zapada, ciocnindu-ma de oameni, drumul mi se parea mai lung decat de obicei si nu stiu de ce aveam impresia ca ea ma asteapta si ca poate am intarziat. Ajuns acolo, sufletul meu s-a frant a nu stiu cata oara pentru ca galeriile erau inchise, pentru ca prin geamurile cladirii nu se vedea nimic, pentru ca ea nu ma astepta. M-am asezat pe scari si am asteptat, privind cu atentie fiecare femeie, fiecare fata care trecea pe trotuar, gandindu-ma ca oricare din ele poate fi ea. Se intunecase deja si ea nu aparuse, trecatorii se rarisera, masinile eviteau parca strada. Am renuntat dezolat la aceasta asteptare si am pornit incet pe strazi cu intentia de a merge acasa. Era frig si lovitura din frunte ma ustura, lovitura care nu ma impiedicase sa ies din casa. Ca un copil obraznic evitam cararea de pe trotuar si imi scufundam picioarele in zapada moale ca o prajitura, sperand ca asa voi merge mai incet si ca ea ma va putea striga, in cazul in care m-ar fi vazut. Ceva imi spunea ca, si ea se gandeste la mine, ca si ea ma asteapta ``Sunt un prost`` m-am razgandit eu inciudat. Imediat insa am auzit un strigat ``Hei, dom` profesor...`` Am crezut ca inebunesc de fericire, eram paralizat de bucurie. M-am intors pe jumatate si am vazut pe cineva alergand dupa mine....era A.I.

miercuri, 2 iunie 2010

Capul ma durea ingrozitor si sangele imi siroia din nas, uimirea si furia ma stapaneau, intrerupte doar de gemetele lui A. Cu greu am reusit sa ma ridic bajbaind prin intuneric peretele cladirii si cu manseta camasii mi-am sters sangele `Te poti ridica?` l-am intrebat cu ciuda pe A. `Nu...eu stiu..nu` silabisea el tusind. Era frig si ninsoarea se oprise. Mi-am cautat paltonul si l-am imbracat, verificandu-mi buzunarele. A. intre timp satatea sprijinit cu spatele de perete si injura balabit, mangaindu-si nasul care se umflase din cauza loviturii. `Sa mergem` i-am spus `Stai..nu pot..` a intervenit el rugator `Uite ce e, daca vrei sa mai ramai n-ai decat, eu am plecat` l-am anuntat si i-am intors spatele sperand ca ma va urma, fiindca pe strada era un intuneric gros si eu nu stiam unde ma aflam. `Asteapta-ma` a soptit, eu mi-am incheiat paltonul si mi-am pipait fruntea care ,din cauza bunavointei grasului, isi dublase dimensiunile. El a trecut in fata mea si am auzit poarta scartaind. Incet, incet am inceput sa-mi recapat echilibrul si sa ma gandesc la cele petrecute, sa-mi pun intrebari si sa judec. Fara colabararea lui A., nu ajungeam la nici un rezultat asa ca am abandonat si mi-am dorit doar sa ajung acasa, sa ma spal si sa fumez o tigara. `Ce facem acum?` a intrebat prietenul meu `Mergem undeva sa bem un absint` i-am raspuns eu acid, enervat de intrebarea lui `Iarta-ma, nu credeam ca se va intampla asta`s-a disculpat el rusinat `Incheie-te la haina` i-am replicat eu taios `si mergi mai repede` am continuat strangandu-mi paltonul mai tare pe langa corp. Am parcurs acelasi drum ciudat si ne-am trezit in statia de tramvai, situatie care ne punea intr-o dilema fiindca tramvaiele nu mai circulau iar de taxiuri nu putea fi vorba intr-o asemnea zona. `E trei` i-am spus eu tare dupa ce mi-am verificat ceasul `Noaptea?` a intrebat el sincer `Tu ce crezi?` am replicat eu si am izbucnit in ras, el insa a analizat o vreme strada si a oftat preocupat `Cred ca nu aveam alta optiune decat sa mergem pe jos .` `Unde sa mergem?` `Acasa ` si a pornit grabit fara sa-mi mai ceara parerea. Frigul devenea mai pregnant si simteam cum sangele imi inghetase pe buze iar vantul imi ardea urechile incalzite de alcool si de evenimente. `Tigari mai ai?`a intrebat A.I., mai mult ca sa faca conversatie `Nu, le-am lasat amintire prietenilor nostri de la bar` am raspuns eu scuipand in zapada. `N-ai vrea totusi sa-mi spui cine erau?` am inceput eu interogatoriul `Cine?` `Cei de acolo`` Clientii unui bar` mi-a raspuns el laconic `Fii mai explicit!` am insistat eu linistit. El s-a oprit brusc, m-a privit in ochi si a soptit `Sunt oameni simpli, ca tine, ca mine...adica nu ca tine, fiindca tu esti intelectual,...ei ca mine... si oamenii au o pasiune comuna...` `Alcoolul` l-am intrerupt eu `Si asta, dar mai ales jocul de carti, care are ca miza banul`a completat el misterios `Noi nu am jucat, de ce am luat bataie?` am intrebat eu enervat `Ne-am aflat in locul nepotrivit la momentul nepotrivit` `Nu vrei sa stii din cauza cui` am replicat eu ironic si am continut sa merg. Am mers in liniste, calcand pe zapada moale pana la patru `La cinci se pun tramvaiele in miscare, ne oprim la urmatoare statie de tramvai` am decis eu grabind pasul. In statie mai erau cativa navetisti care ne priveau ciudat fiindca miroseam a alcool, A. si-a frecat energic fata cu zapada proaspata incercand sa se curete, i-am urmat si eu exemplul si am simiti din nou durerea. Tramvaiul a venit si ne-am urcat fara bilet, eram obosit si m-am straduit sa nu adorm pana acasa, A.I insa sforaia zgomotos si nu l-a deranjat faptul ca eu am coborat inaintea lui. In apartament, am facut o baie care m-a revigorat am blestemat seara aceea si am fumat, desigur, un pachet de tigari pana la rasaritul soarelui, dupa care am adormit.