Francesca de Rimini spunea undeva ca `Multe imagini din lucrarile mele sunt un fel de jurnal vizual al locurilor in care am fost, al lucurilor pe care le-am vazut, auzit, mirosit`...iubit completez eu. Mereu am avut o slabiciune pentru imagini, pentru admiratul picaturilor de ploaie, pentru privitul cerului si al florilor, al oamenilor si al strazilor. Ani de zile am colindat bibliotecile in cautarea unor albume de arta, care sa infatiseze cat mai fidel capodoperele pictorilor si a unor biografii ale acestora. Am vizitat multe expozitii si nu am plecat fara sa fi  analizat toate lucrarile. Ieseam uneori de la scoala ca sa vizionez filme. In toate cautam autenticul, cautam ceva care sa-mi demonstreze ca imaginea e vie, ca e rupta din viata si ca oricand te poti strecura in ea  si sa te simti real. Acum catava vreme...doi ani poate, am fost invitat de catre bunul meu prieten A.I., la o expozitie de fotografie. El, student la arte, pictor recunoscut, bautor inrait, amuzant si cult era interesat de toate evenimentele mondene prin intermediul carora credea ca isi poate face reclama. Eu asistent la universitate, mai serios si in tot cazul nu atat de afiliat vinului, eram atras de orice era frumos. Trebuia sa ne intalnim in fata galeriilor de arta `Lucius` intr-o zi friguroasa de noiembrie. Si am simtit cat era de friguroasa dupa ce l-am asteptat o jumatate de ora. Tipic lui nu a venit; mi-a explicat dupa aceea ca, unul dintre colegii lui de camera venise de acasa cu un vin `Dumnezeiesc` si tot gustand din el a uitat de intalnire. Eu in schimb,am intrat la expozitie si spre surpriderea mea era multa lume care discuta frenetic despre orice, mai putin despre fotografie. Exponatele, de o claritate uimitoare surprindeau oameni in miscare si strazi aglomerate. Cu mainile in buzunarele paltonului, analizam preocupat o ilustratie a unui batran care fuma o pipa. `Va place fotografia?` ma intreaba o voce de femeie. Treasar, nu ma cunoaste nimeni aici, cred. Langa mine o tanara frumoasa, nu prea inalta, cu o fata proaspata si ochi inteligenti, fixeaza cu privirea pipa batranului `Imi place` raspund eu ursuz  `Ce credeti, e reusita?` intreaba tanara fara sa ma priveasca `Este reusita` confirm eu vizibil iritat `Ati mai fost la expozitii?` insista necunoscuta `Nu, am intrat acum, intamplator` raspund eu ironic `Nu cred ca e adevarat` afirma ea sigura pe sine ` De ce nu ar fi adevarat? ` intreb eu politicos desi sunt enervat de aceasta insistenta `Pentru ca un necunoscator nu insista niciodata asupra lucrarilor` afirma ea si ma priveste de-a dreptul in ochi. Sunt uimit de indrazneala fetei si de frumusetea ei, incat devin interesat si uit de nervi. `Hmm...sunt intr-adevar interesat de arta. ` recunosc eu de aceasta data mai personal. ` Dar despre lucrarile din partea aceea ce credeti?` ma interogheaza ea serioasa `Pai...` zambesc `unele sunt chiar reusite, altele in schimb sunt puerile` raspund eu disciplinat `Puerile spuneti?` continua ea intrigata ` Da, o risipa de hartie` judec eu in continuare `Aveti o perspectiva extrema` ma apostrofeaza tanara `Mi-a facut placere, la revedere` si imi intoarce spatele `Dar nu am avut onoarea...` o intrerup eu  `Si...hmm...autoarea acestor puerile fotografii sunt eu` imi declara ea mandra si se pierde apoi in multime.